Mergi la conţinutul principal

Context

Crearea Parchetului European (EPPO) era în curs de aproape 25 de ani. Câteva date importante:

1995

În cadrul unei reuniuni a președinților asociațiilor europene de drept penal de la Universitatea Urbino (Italia) din 1995, se lansează ideea unui spațiu juridic european pentru protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene. Un grup de experți, condus de profesorul emerit Mireille Delmas-Marty, are sarcina de a elabora principii directoare în ceea ce privește protecția penală a intereselor financiare ale UE, în cadrul unui spațiu juridic unic european.

1997

Grupul de experți prezintă un raport intitulat „Corpus Juris: Introducerea unor dispoziții de drept penal în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”. Corpus Juris menține distincția tradițională dintre dreptul penal și procedura penală. În timp ce primele 17 articole sunt dedicate aspectelor de drept penal material, articolele 18-35 conțin principii și norme de procedură penală, inclusiv propunerea de creare a unui procuror european. Corpus Juris urmează să se aplice pe întreg teritoriul statelor membre ale UE. Corpus Juris conține totuși și o clauză de subsidiaritate, care face ca legislația națională să fie aplicabilă în cazul în care există o lacună în Corpus. Se concentrează pe procedura dinaintea procesului, acesta din urmă fiind lăsat la aprecierea sistemului judiciar național, procurorul european fiind prezent în faza de judecată pentru a asigura continuitatea procedurii și tratamentul egal al părților judecate, în pofida diferențelor dintre sistemele naționale.

2000-2003

Raportul a fost urmat de două studii importante:

2000: Corpus Juris 2000 (propunerea de la Florența) este o continuare a proiectului din 1997, care are ca scop analiza fezabilității Corpus Juris în raport cu legislațiile statelor membre. Această versiune revizuită păstrează structura originală, care conține 35 de articole.

2003: Studiul Sancțiuni penale și administrative, soluționare, avertizare în interes public și Corpus Juris în țările candidate este coordonat de Academia de Drept European (ERA), având-o drept coordonator științific pe prof. Christine Van den Wyngaert. Acesta examinează posibila preluare a Corpus Juris în sistemele juridice ale țărilor candidate din Europa Centrală și de Est.

2001-2007

În decembrie 2001, Comisia Europeană publică Cartea verde privind protecția penală a intereselor financiare comunitare și crearea unui procuror european. Acesta este un pas important în crearea a ceea ce urma să fie EPPO. Cartea verde caută soluții practice pentru punerea în aplicare a proiectului ambițios și inovator al unui procuror european. Comisia observă că autorii Corpus Juris au propus un nivel ridicat de armonizare a dreptului penal material, dar consideră că o astfel de armonizare trebuie să fie proporțională cu obiectivul specific de protecție penală a intereselor financiarecomunitare. Dezbaterea se limitează la cerința minimă ca procurorul european să își poată desfășura activitatea în mod eficient.

Corpus Juris, în special, organizarea ulterioară a EPPO predomină dezbaterile mulți ani la rând, fiind discutată frecvent în Parlamentul European și în statele membre de către parlamentele naționale, funcționari guvernamentali și cadre universitare. Acesta suscită un interes deosebit în rândul cadrelor universitare din America Latină și din China și este utilizat ca model pentru revizuirea codurilor penale din țările din Europa Centrală și de Est înainte de aderarea acestora la Uniunea Europeană.

2007-2013

Tratatul de la Lisabona oferă temeiul juridic mult căutat pentru crearea EPPO. În conformitate cu articolul 86 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (introdus prin Tratatul de la Lisabona), Consiliul, hotărând în unanimitate, după obținerea aprobării Parlamentului European, poate institui Parchetul European pornind de la Eurojust. Acesta permite, de asemenea, inițiativa unui grup de cel puțin nouă state membre de a solicita o decizie a Consiliului și de a institui EPPO prin intermediul cooperării consolidate.

În anii care urmează intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia desfășoară activități pregătitoare, inclusiv ateliere de lucru cu experți, consultări cu părțile interesate și studii științifice suplimentare.

2013

În iulie 2013, Comisia prezintă propunerea sa de regulament. Aceasta urmărește să instituie Parchetul European și să definească competențele și procedurile acestuia. Aceasta concepe EPPO ca organism independent al Uniunii Europene care are competența de a conduce, de a coordona și de a supraveghea cercetările, precum și de a urmări penal suspecții în fața instanțelor naționale, în conformitate cu o politică comună în materie de urmărire penală. În ceea ce privește definiția infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, propunerea EPPO face trimitere la soluțiile din propunerea de Directivă PIF.

2017

În octombrie 2017, Consiliul adoptă Regulamentul „de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)”. Acest regulament definește sfera de competență a EPPO și este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 31 octombrie 2017.

Această dată este importantă în contextul următorului extras (articolul 120): EPPO își asumă atribuțiile de investigare și urmărire penală conferite prin prezentul regulament la o dată care urmează să fie stabilită printr-o decizie a Comisiei, la propunerea procurorului-șef european, ulterior înființării EPPO. Decizia Comisiei se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Data care urmează să fie stabilită de către Comisie nu este mai devreme de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Aceasta înseamnă că EPPO poate începe faza operațională cel mai devreme la 20 noiembrie 2020. Data urmează să fie stabilită de Comisia Europeană, pe baza unei propuneri din partea procurorului-șef european.

2019-în prezent

2019: La 14 octombrie 2019, Consiliul o numește pe Laura Kövesi drept prima procuroare-șefă europeană. Numirea este confirmată de Parlamentul European câteva zile mai târziu.

2020: La 27 iulie 2020, Consiliul numește 22 de procurori europeni, câte unul pentru fiecare dintre statele membre ale UE participante. La 28 septembrie 2020, procurorii europeni și procurorul-șef european depun jurământ solemn în fața Curții de Justiție a UE.

2021: EPPO își începe activitatea la 1 iunie 2021, după ce Comisia Europeană confirmă oficial data de începere la 26 mai 2021.

2022: EPPO publică primul său raport anual.

 

 

Note de subsol

Text adaptat după: